Zona Metropolitană Brașov

Zona Metropolitană Braşov a apărut, informal, în urma elaborării Planului de Dezvoltare Durabilă pentru Municipiul Braşov, în anul 2005. Una dintre principalele direcţii identificate în acel document strategic era asigurarea unei colaborări eficiente cu comunităţile învecinate cu Municipiul Braşov, în vederea eliminării activităţilor industriale poluante din interiorul municipiului şi relocarea lor în afara spaţiilor puternic urbanizate. Această direcţie de acţiune a dus la crearea unei organizaţii non guvernamentale - Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov (AMB).

În prezent, membrii acestei organizaţii sunt: Municipiul Braşov, Consiliul Judeţean Braşov, Municipiul Săcele, Municipiul Codlea, oraşul Râşnov, oraşul Ghimbav, oraşul Predeal, oraşul Zărneşti, comuna Sânpetru, comuna Hărman, comuna Prejmer, comuna Tărlungeni, comuna Bod, comuna Hălchiu, comuna Cristian, comuna Crizbav, comuna Feldioara, comuna Vulcan și comuna Budila.

 

Față de situația istorică se poate constata că a dispărut Branul, care a fost înlocuit de Predeal. Zona Branului a evoluat distinct și autonom la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului XXI, transformându-se în aglomerația Bran-Moeciu, cu zona aferentă pasului Rucăr-Bran. Pe de altă parte, noua zonă metropolitană Brașov se bucură de aportul unei localități mai tinere, Predealul, care constituie un motor economic și turistic foarte valoros.

În 2008 au fost desemnaţi, prin Hotărâre de Guvern, pentru finanţare prin programele europene şi naţionale, 7 poli naţionali de creştere care se formează în jurul a 7 mari oraşe ca nuclee ale acestor poli (Braşov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara). Polii naţionali identificaţi corespund unor concentrări de industrii dinamice, unde investiţiile au efecte importante de antrenare asupra economiei regionale.

Această decizie reprezintă un pas important în realizarea unei coeziuni economice şi sociale la nivel naţional. Prin definirea celor 7 „piloni” ai dezvoltării economice se pun bazele constituirii unor zone de dezvoltare care vor genera, în jurul lor, o influenţă benefică din punct de vedere economic şi social. Această politică de coeziune trebuie coroborată cu măsuri ce vizează creşterea nivelului de accesibilitate pentru aceste zone.

Dezvoltarea economică a Zonei Metropolitane Braşov depinde de capacitatea de a genera tehnologii şi produse competitive. Din acest punct de vedere, politicile locale de dezvoltare vizează orientarea investiţiilor finanţate prin programele operaţionale către sectoarele unde vor genera maximum de impact, în special în termeni de atragere de investiţii şi dezvoltare economică. Zona Metropolitană Braşov reprezintă un parteneriat pe termen mediu şi lung pentru dezvoltarea municipiului şi a localităţilor ce-l înconjoară.

În acest moment, peste 60% din populaţia Europei trăieşte în zone metropolitane ce reprezintă pilonii dezvoltării durabile.  La nivelul Europei există 120 de regiuni sau zone metropolitane recunoscute. Dintre acestea 50 sunt membre ale Reţelei Europene a Regiunilor şi Zonelor Metropolitane (METREX).