Aria protejată Stejerișul Mare

Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) este arie naturală protejată de interes național, respectiv rezervație naturală floristică, clasificare IUCN IV, cod național 2.256.

Prin Legea nr.5/2000 rezervația a fost inclusă în patrimoniul natural național. Are o suprafață de 16,30 ha și este situată pe culmea Stejerișul Mare, având în partea nordică stânca numită Colții Corbului Mare, la altitudinea de 920 – 950 m; stânca este compusă din calcare de vârstă jurasică.

Accesul în rezervație este posibil din șoseaua Brașov - Poiana Brașov, sau de la baza versantului, din marginea nordică a Poienii Mici, de unde se coboară 40 min. (traseu turistic marcat cu triunghi galben). Drumul se continuă prin pădurea de fag și se întâlnește cu traseul turistic marcat cu triunghi roșu, pe care, în 20 de minute, se ajunge în zona rezervației Stejerișul Mare.

Vegetația prezintă o distribuție zonală interesantă, care include în centru pajiștile calcofile, bordurate de tufărișuri de lizieră ce trec apoi spre vegetația forestieră. Stâncile calcaroase se găsesc în etajul pădurilor de fag (Fagus sylvatica).

Pădurea este constituită din arboret, fagul fiind predominant. Se găsesc rare exemplare de puieți de gorun, sânger, dar către baza versantului apar exemplare mature de gorun (Quercus petraea) și tufe de alun (Corylus avellana), ca și în poiana de lângă stâncă.

Pătura erbacee este alcătuită din exemplare rare de Mercurialis perennis, Melica nutans, Asarum europaeum, Asperula odorata, Lamium maculatum, Hepatica transsilvanica, Chelidonium majus, în apropiere de stâncă. La baza stâncăriilor, în pădurea de fag apar numeroase exemplare de jugastru Acer campestre, corn Cornus mas, soc Sambucus nigra, păducel Crataegus monogyna, măceș Rosa canina, alun Corylus avellana etc. Pe stâncă se dezvoltă vegetația specifică stâncăriilor calcaroase. În crăpăturile pereților stâncoși, sub formă de smocuri apar: Achnatherum calamagrostis, Festuca cinerea, Campanula carpatica, Erysimum saxosum, Centaurea micranthos, Asplenium trichomanes quadrivalens etc. La baza peretelui stâncos, în locul unde s-a acumulat materialul de grohotiș și s-a format un sol humico-carbonatat, cresc: Galium mollugo, Aster amellus, Coronilla varia, Teucrium chamaedrys, T. montanum, Festuca cinerea, Scabiosa ochroleuca, Poa badensis, Euphorbia cyparissias, Verbascum Speciosus, Potentila cinerea, Clematis vitalba. Pe suprafețe reduse, dar cu înclinare slabă, s-au format cenoze în care predomină Poa badensis, Achnatherum calamagrostis, Potentilla cinerea, Festuca cinerea, Asper amellus etc. Deasupra peretelui stâncos apare o poiană în care se dezvoltă Festuca cinerea, Centaurea micranthos, Scabiosa ochroleuca, Potentilla cinerea etc. Dintre plantele rare crește aici flămânzica Draba haynaldi Ssp. elongata.

Sursa: „Zonele naturale protejate din jud. Brașov – Studiul sistemic a 26 de rezervații din jud. Brașov” – Academia Română, Institutul de geografie București, 1999).

Amenințări naturale se manifestă prin procesul natural de fărâmițare a calcarului.

Amenințări antropice: Turismul

Din cauza amplasării în imediata vecinătate a Municipiului Brașov, aproape de DN 1E Brașov-Poiana Brașov, rezervația este o destinație turistică de recreere atât pentru localnici, cât și pentru turiști. Ca urmare, se manifestă amenințările legate de turismul necontrolat.

Pentru protecția habitatelor și speciilor au fost elaborate și depuse spre aprobare la Ministerul Mediului, Regulamentul ariei naturale protejate și Planul de management. Aceste documente sunt în faza de evaluare.