Finanțare: Administrația Fondului Cultural Național (AFCN)
Perioada de implementare: 1.07.2022 – 15.11.2022
Totalul proiectului: 87,600 lei
Finanțare nerambursabilă AFCN: 69,900 lei
Contribuția AMB: 13,700 lei
Contribuția Muzeului de Etnografie Brașov: 4,000 lei
Parteneriat: Muzeul de Etnografie Brașov
Obiectivele proiectului:
- Recuperarea și valorificarea informațiilor din domeniul gastronomiei și civilizației mesei la români;
- Utilizarea unor metode inovatoare de cercetare și prezentare a informațiilor privind patrimoniul cultural imaterial din sfera civilizației mesei și a gastronomiei tradiționale;
- Promovarea, în context actual, a culturii tradiționale și a patrimoniului cultural imaterial prin utilizarea unor mijloace în acord cu așteptările și nevoile culturale ale publicului țintă;
- Realizarea unor produse culturale de calitate, accesibile și atractive publicului larg.
Grup țintă:
- 1000 de persoane care vor primi broșurile tipărite;
- 60 de persoane care vor participa la lansarea broșurii;
- 20 de persoane care vor participa la workshop-ul și degustarea evenimentului “Povestea verzei”;
- 30 de persoane care vor participa la evenimentul “Sare și piper”;
- 20 de persoane prezente la activitatea “Eleganță și rafinament la masă în Belle - Epoque, sf. Sec al XIX- lea și începutul sec. al - XX-lea”;
- 30 de persoane prezente la evenimentul “De basm și de poveste”;
- 30 de persoane prezente la atelier “Bârzozacuscă și fast food - Dialogul contemporan al culturilor și gastronomiei” ;
- 45 de persoane prezente la evenimentul “La masă cu strămoșii – Moștenirea bucătăriei pastorale și creștine românești”.
Rezultate:
- Se vor organiza 8 ateliere cultural educative care vor încerca să ofere o alternativă culturală, o aventură a cunoașterii și o călătorie în timp cu ajutorul căreia să descopere obiceiuri, tradiții, superstiții și credințe legate de anumite bucate și preparate. Activitățile vor avea în vedere atingerea aspectelor legate de obiceiurile la masă, gusturile, preferințele și imaginarul colectiv privind unele alimente si băuturi. De asemenea, activitățile vor oferi publicului informații de ordin senzorial, pe lângă cele cu caracter științific și cultural.
- Un produs cultural – Broșură care va fi realizată cu ajutorul unui istoric specialist în tradiții și istorie locală și va include rețete si informații cu poze despre obiceiurile și ritualurile care însoțesc mâncarea în timpul anumitor sărbători și momente din an.
- Videoproiecții - 10 videoclipuri cu rețete realizate în timpul atelierelor, care vor fi puse la dispoziția publicului larg pe site-ul Muzeului de etnografie, pe siteul AMB și vor fi transmise bibliotecilor școlare din județul Brașov.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Brașov, 31 august, 2022
Comunicat de presă
Agenția Metropolitană Brașov (AMB) a câștigat o nouă finanțare la Administrația Fondului Cultural Național cu proiectul “Sarea în bucate și alte povestiri culinare”, prin care va promova civilizația mesei și gastronomia tradițională ca parte esențială a patrimoniului imaterial din spațiul românesc.
Proiectul cultural va fi realizat în parteneriat cu Muzeul de Etnografie Brașov și oferă participanților o aventură a cunoașterii, o călătorie în timp, prin prezentarea unor obiceiuri, tradiții superstiții, legate de anumite bucate, mirodenii, condimente. Atelierele dedicate publicului sunt organizate de dr. Alexandru Stănescu și au ca scop familiarizarea participanților cu eticheta, obiceiurile, superstițiile despre mirodenii arome și preparatele culinare din fiecare epocă. Vor fi aduse în atenția publicului ideile, concepția și mentalitatea tradițională care guvernau organizarea meselor de odinioară atât în mediul privat, cât și în mediul public sau oficial.
“În cadrul fiecărei acțiuni culturale sunt organizate și ateliere interactive, menite să ofere publicului informații de ordin senzorial, pe lângă cele cu caracter științific și cultural”, a susținut managerul de proiect, Andreea Cojocaru.
Atelierele interactive au nume pitorești care reflectă în mare parte tematica : „La masă cu strămoșii”, „Povestea versei și a altor bunătăți”, ”Sare și Piper. Povestea Mirodeniilor și a alimentelor din Lumea Nouă,” „De Basm și de poveste”, ”Eleganță și rafinament la masă în Belle epoque”, Bârzozacuscă și fastfood”. Tematică aleasă va permite publicului să estimeze după criterii adecvate moștenirea culturală pe care ne-au lăsat-o strămoșii romani chiar și în planul bucătăriei tradiționale și modul în care diversele influențe culturale (occidentale și orientale) sau spirituale (politeismul, creștinismul) s-au manifestat în domeniul patrimoniului imaterial gastronomic mai ales în mentalităților și al reprezentărilor”. a declarat directorul Muzeului de Etnografie Brașov, Alexandru Stănescu.
Proiectul este inovator prin modul de interpretare a izvoarelor istorice din cele mai diverse sunt utilizate ca surse pentru ilustrarea și documentarea civilizației mesei din spațiul românesc (basme și povești, romane istorice, pravile, sentințe și hotărâri ale unor domnitori români și fanarioți, relatările unor călători străini despre români și moravurile lor, cărți de rețete, codurile de bune maniere și cărți de specialitate și istoria gastronomiei).
”Îi vom invita pe participanții la proiect să reconsidere modul în care privesc anumite povești și basme, să le aprecieze și ca izvoare pentru istoria bucătăriei vechi. Un exemplu în acest sens ar putea fi constituit de povestea ”Capra cu trei iezi”, care poate fi privită și ca o sursă de documentare privind bucătăria veche din Ținutul Neamțului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în care masa cu friptură, sarmale, placintă, poale în brâu și alivenci oferită de ”cumătra” Capră reprezintă de fapt o reflectare în lumea imaginară a unui ospăț festiv dat în onoarea cumătrului venit în vizită.
Un alt exemplu de izvor al gastronomiei vechi poate fi romanul „Ciocoii vechi și noi” editat în 1862 care oferă la rândul sau informații prețioase despre obiceiurile la masă și trufandalele cu care se delectau elitele și noii îmbogățiți din vremea lui Caragea Vodă. Astfel, la mesele date ciocoiul Dinu Păturică apar la gustări bucate ca Salamul de Verona, Brânza de Parma, conservele de Franța și vinuri de pe cele mai alese dealuri ale Europei; de asemenea apar menționate și așa-numitele „mezelicuri” din Orient ca icrele de morun și de chefal, crapii umpluți cu stafide, rasolul de păstravi, măslinele dulci de Tesalia, smochinele de Santorini și mastica de Corint. În roman preparatele tradiționale românești sunt puțin amintite, dar unele merită să fie citate ca ”mielul fript hoțește” numit astfel fiindcă a fost fript întreg în jar la ospățul oferit de căpetenia tâlharilor din pădure.
Și exemplele pot continua”, a declarat Dr. Alexandru Stănescu.
....................................................................................................................................................
Activitățile cultural educative din cadrul proiectului au fost în numar de opt și au atins aspecte legate de obiceiurile la masă, gusturile, preferințele și imaginarul colectiv privind unele alimente și băuturi.
Primul atelier s-a numit “De basm și de poveste” și a constat în prezentarea unei videoproiecții, care a conținut informații despre obiceiurile la masă, preparatele, eticheta și credințele privind anumite alimente din basme și povești locale sau naționale (au fost scoase în evidență informații despre bucătăria veche din basme ca „Sarea in bucate”, „Harap-Alb” și „2 feți frumoși cu stea în frunte” – povești în care personajele sunt împărați, prinți, prințese, oameni de vază, etc).
Al doilea eveniment, “La masă cu stramoșii” a fost împărțit în 3 părți, mâncarea romană, de tradiție pastorală și creștină și a avut loc în 2 zile distincte.
Astfel, primul atelier a fost dedicat mâncării romane și au fost prezentate si degustate bucate de succes ca: Tyropatina (cremă fiartă), Globos (papanașii) și alte delicatese exotice ca: preparatele făcute după zodiacul mesenilor din Cina de la Trimalchion
În ceea ce privește traditia pastorală și creștină, atelierul s-a axat pe moștenirea vechii bucătării din Țara Bârsei, pe preparatele cu specific local, pe produsele marcă înregistrată ale zonei. Moștenirea pastorala a fost prezentată în prelegere ca un ansamblu de informații din diverse domenii precum creșterea animalelor, farmacopee, credințe si superstitii privind anumite alimente de natură pastorală, beneficiile consumului de brânzeturi ca parte a moștenirii lăsate de civilizația romană Europei.
Prin implementarea activității “Sare și piper. Povestea mirodenilor și a alimentelor din Lumea Nouă”. cele 20 persoane prezente la eveniment au participat la o prelegere prin intermediul căreia le-au fost diseminate informații privind credințe și reprezentări colective asupra unor plante și condimente din bucătăria veche românească, comerțul cu mirodenii din țările române și Ungaria în perioada medievală și moderna, practici și obiceiuri culinare privind utilizarea mirodeniilor și a condimentelor în diverse domenii ale vieții cotidiene.
In cadrul evenimentului au fost prezentate 12 tipuri de sare, 4 tipuri de piper negru și 6 soiuri de fals piper plus peste 20 de mirodenii care alcătuiesc rețetarul de bază din Europa Centrală și de răsărit. Cei prezenți au participat și la o degustare de produse realizate cu aceste condimente.
Evenimentul “Povestea verzei și a altor bunătăți” a fost organizat la Muzeul de Etnografie Brașov și a fost organizat în 2 părti, o prelegere cu videoproiecție despre alimentația din Evul Mediu, în noua atitudine in fața alimentelor și mirodeniilor din Lumea Nouă și Indii, pătrunderea în spațiul românesc a alimentelor care definesc azi mâncarea traditional românească. Ulterior participanții au participat la degustarea produselor.
Evenimentul “Eleganță și rafinament la masă în Belle - Epoque, sf. Sec al XIX- lea și începutul sec. al -XX-lea” a prezentat obiceiurile culinare ale românilor, sașilor și maghiarilor din Imperiul Austro Ungar. Consultantul istoric a acordat atenție prezentării preparatelor la modă în rândul aristocrației și curții imperiale și prăjiturilor de sorginte austriacă care au rămas la modă în ultimii 160 de ani. (doboș tort, kaiserschmarrn, ișler, sachertorte).
În cadrul atelierului “Bârzozacuscă și fast food – Dialogul contemporan al culturilor si gastronomiei” au fost prezente un număr de 30 de personae care au aflat informații privind vechimea alimentației stradale în spațiul european cu mode, tendințe și evoluțiile care au dus până la fenomenul fast-food contemporan.
Cei prezenți au degustat preparate celebre din sfera fast-food, dupa informații luate din izvoare antice (Tacitus - Anales; Plutarh – viețile celor 12 Cezari; Petronius – Satiricon), din izvoare medievale și moderne (cronici si memorii).
Broșura intitulată „ La masă cu strămoșii”, inserează pe lângă rețete și informatii cu ilustrații despre eticheta, civilizația mesei, obiceiurile și ritualurile care însoțesc mâncarea în timpul anumitor sărbători și momente din an în spațiul românesc. Broșura valorifică patrimoniul cultural imaterial local reprezentat de bucățele de sărbători românești. Ea a fost tiparită într-un tiraj de 1000 de exemplare, a beneficiat de un eveniment de lansare și va fi oferită cu titlu gratuit în bibliotecile publice, școli, publicului brașovean și național (turiști).
Videoproiecția constă în 10 videoclipuri care promovează rețete și teme din cadrul acțiunilor culturale din proiect, având scopul de a familiariza publicul cu subiectele avute în vedere în cadrul proiectului (însemnătatea gastronomiei românești în context european, educația gustului, utilizarea condimentelor și a mirodeniilor în mod adecvat). Aceste conținuturi au fost puse și la dispoziția unor asociații și scoli ale românilor din diaspora . Videoclipurile au fost și vor fi în continuare promovate și în mediul on line.
